În ediția din această săptămână: La Sharm el Sheikh este în plină desfășurare COP27, conferința mondială dedicată schimbărilor climatice. Summitul de anul acesta a fost deschis de Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care o dată în plus a vorbit despre importanța negocierilor care au loc anul acesta în Egipt. ”Oamenii trebuie să coopereze sau vor pieri”, a spus domnul Guterres, care le-a cerut țărilor bogate să încheie un nou ”pact de solidaritate climatică” prin care să ajute financiar țările mai sărace. Unul dintre punctele sensibile ale acestei conferințe este, fără îndoială, distanța care există între țările bogate și cele sărace referitor la compensațiile sau ajutorul financiar pe care acestea din urmă ar trebui să îl primească pentru a putea combate efectele schimbărilor climatice pentru care sunt răspunzători, în principal, marii poluatori. Președintele din Palau, Surangel Whipps, a declarat în fața celorlalți lideri că, în loc să își lase poporul în voia ravagiilor provocate de urgența climatică, "Mai bine ne bombardați. Ar fi o soartă mult mai ușoară". Președintele francez a spus că nu vor fi sacrificate angajamentele climatice din cauza crizei energetice provocată de agresiunea Rusiei în Ucraina și a vorbit despre nevoia de "sobrietate energetică", pentru a face tranziția de la combustibilii fosili. Noul guvern de centru-dreapta al Italiei își menține angajamentul față de decarbonizare, în conformitate cu Acordul de la Paris privind clima, a declarat și premierul Giorgia Meloni la summitul COP27. Războiul din Ucraina, deși poate grăbi tranziția către energii regenerabile, pe termen scurt a dat mult în spate eforturile de limitare a emisiilor globale, multe state anunțând că sunt gata să revină la arderea de cărbune pentru a compensa absența gazului rusesc. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a făcut încă o dată apel prin intermediul unui discurs video, ca comunitatea internațională să se implice mai mult pentru a pune capăt războiului început de Rusia. Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural. 

În ediția din această săptămână: Mai sunt două zile până când la Sharm el Sheikh, în Egipt, va începe COP27, conferința care va aduce la un loc liderii lumii și oamenii de știință pentru a discuta despre viitorul climatic al planetei. Un factor cheie nerezolvat până acum este formarea unui fond global permanent menit să ajute țările afectate cel mai puternic de efectele schimbărilor climatice, mai ales în ceea ce privește reconstrucția infrastructurii, scrie InfoClima.ro Un alt subiect de o importanță majoră ce va fi discutat la COP 27 va fi cel al agriculturii și securității alimentare. Războiul din Ucraina a pus presiuni mari asupra lanțurilor economice de aprovizionare, afectate, de asemenea, de fenomene extreme precum secetele și inundațiile din acest an. În acest context socio-politic, vor putea liderii mondiali să își respecte promisiunile climatice? Am întrebat-o acest lucru pe Roxana Bojariu, climatolog ANM, dar vom afla și părerea președintelui Institutului pentru Cercetări Economice Integrate, Hans van Der Loo. Mai mult de jumătate din bolile umane cauzate de agenți patogeni au fost agravate de pericolele asociate cu schimbările climatice, potrivit unui studiu dat publicității anul acesta. Boli precum Zika, malaria, febra dengue și chiar Covid-19 au fost agravate de efectele climatice, cum ar fi valurile de căldură, incendiile, precipitațiile extreme și inundațiile. Despre posibilitatea ca insectele care răspândesc anumite boli să ajungă în zone inaccesibile lor până acum, ca urmare a schimbărilor climatice, ne oferă mai multe detalii profesorul universitar doctor Laszlo Rakosy, președintele Societății Lepidopterologice Române. Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.

În ediția din această săptămână: Ce este mai important? Tabla îndoită a mașinii sau viața unui animal? Statisticile estimează că la nivel global, în fiecare zi, aproximativ 5,5 milioane de animale mor în urma impactului cu diferite mijloace de transport. Extrapolând, asta înseamnă că circa 2 miliarde de animale mor anual în accidente, fapt ce contribuie masiv la declinul vieții sălbatice. Soluții pentru diminuarea acestor tipuri de accidente există și țin în mare parte de infrastructură. Un astfel de proiect este Save Green, care are ca temă centrală coridoarele ecologice din Munții Carpați. Spre exemplu, pe noua autostradă Târgu Mureș - Târgu Neamț vor exista ecoducte și pasaje pe care animalele le pot folosi pentru a trece în siguranță de pe o parte pe cealaltă. Save Green este un proiect derulat în mai multe țări din Europa centrală și de est, iar în România este pus în practică de WWF România, de Milvus Group și EPC Consultanță de Mediu. Invitată Silvia Borlea, ecolog la EPC Consultanță de mediu. Probabil că ați auzit cel puțin o dată în viață de "whitewashing" în lumea corporatistă. Whitewashing este atunci când o organizație acoperă sau trece cu vederea informații scandaloase prin prezentarea părtinitoare a faptelor. În ultimele decenii a apărut un termen similar, dar nici pe departe la fel de cunoscut: greenwashing. Greenwashing-ul apare atunci când o organizație cheltuiește mai mult timp și bani pentru a se promova ca fiind prietenoasă cu mediul înconjurător decât pentru a limita efectiv impactul său asupra mediului. Cu ce impact pentru mediu, însă? Aflăm de la Daria Hau, care a studiat în Țările de Jos fenomenul încălzirii globale și rolul pe care îl joacă companiile în această ecuație planetară.  Audiobook Editura Litera: la Green365 citim fragmente din volumul ”Viața după încălzirea globală”, de David Wallace-Wells. În această săptămână ne concentrăm atenția asupra capitolului ”Moartea oceanelor”. Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.

În ediția din această săptămână: Raportul Living Planet realizat de WWF arată că planeta a pierdut în ultimii 50 de ani aproape 70% din populațiile de animale sălbatice. Din largul oceanelor până în pădurile tropicale, numărul mamiferelor, al păsărilor, peștilor, amfibienilor și reptilelor este în cădere liberă, scăzând în medie cu peste două treimi între 1970 și 2018. Asta în timp ce oamenii continuă să defrișeze pădurile, să consume dincolo de limitele planetei și să polueze la scară industrială. Directorul WWF pentru Europa Centrală și de Est, Andreas Beckmann, a susținut la București un discurs pe tema impactului omului asupra biodiversității.   ”Știința ne spune foarte clar că acum este momentul pentru a face ceva, pentru că acțiunile noastre din următorii ani vor determina viitorul civilizației noastre. Va trebui să regăsim modalitatea prin care să putem trăi în armonie cu natura”, a spus Andreas Beckmann. Cum ar putea investițiile în infrastructura feroviară să reducă emisiile? - Christian Roca, masterand al facultății de Hidrotehnică, Geodezie și Inginerie a Mediului, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași a scris pe platforma InfoClima.ro un articol în care analizează beneficiile unor astfel de investiții. Având în vedere că, până în prezent, doar șapte procente din traficul feroviar este unul transfrontalier, prețurile combustibililor și costurile climatice care apasă asupra transportului rutier și aerian, fac ca potențialul căii ferate să fie imens. În același timp, serviciilor transeuropene le lipsește un agent de coordonare european competent, iar rețeaua feroviară are nevoie urgentă de rezolvarea blocajelor. Dar cum pot fi aliniate investițiile în infrastructură cu obiectivele climatice? Este o întrebare apărută în cadrul conferinței Europe by rail, organizată sub egida Uniunii Europene. Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural.

În ediția din această săptămână: Săptămâna trecută a avut loc la București un summit dedicat schimbărilor climatice, ocazie cu care în capitală au fost prezenți mai mulți experți în diferite domenii de activitate. Printre aceștia s-a numărat și președintele Institutului pentru Cercetare Economică Integrată, Hans van Der Loo, care a vorbit despre cum ne putem ”reimagina viitorul”, despre cum ne raportăm la energie și despre rolul pe care aceasta îl joacă în schimbările climatice. Subiectul schimbărilor climatice a devenit unul dintre cele mai mediatizate la nivel global iar media a devenit un important actor ce “validează” știința din spatele schimbărilor climatice. Drept urmare știința în sine a devenit mult mai expusă criticilor. Doctor Ruxandra Mălina Petrescu Mag, Conferențiar la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj și cercetător asociat la Gembloux Agro Bio-Tech, Universitatea din Liege, a participat la un studiu care și-a propus să afle care sunt percepțiile românilor și belgienilor când vine vorba de aceste teme. Un articol pe această temă poate fi găsit pe platforma InfoClima.ro. ”Colaps economic” se numește capitolul din volumul ”Pământul nelocuibil”, de David Wallace-Wells, în care autorul vorbește despre impactul pe care schimbările climatice îl vor avea asupra economiei globale. Fragmente din acest capitol pot fi ascultate la Green365, un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural. 

În ediția din această săptămână: Felul 1 - Insecte. Uniunea Europeană a aprobat în ultimii doi ani introducerea a trei insecte pe lista alimentelor autorizate pentru consum: viermele galben uscat, lăcusta călătoare și greierul de casă. Autoritățile europene spun nu doar că aceste insecte pot fi consumate în siguranță, dar tranziția către o astfel de dietă ar contribui masiv la reducerea emisiilor. Dacă insectele reprezintă sau nu o alternativă culinară aflăm de la președintele Societății Lepidopterologice Române, prof. univ. dr. Laszlo Rakosy. Via Transilvanica este inagurată în mod oficial. După mai bine de 4 ani în care s-au amenajat trasee, s-au montat borne și s-au bătătorit poteci, cel mai lung traseu turistic din Estul Europei, va fi deschis în cadrul unui eveniment care va începe mâine, 8 octombrie, la ora 10 în Piața Cetății din Alba Iulia. Ce înseamnă mai exact Via Transilvanica l-am întrebat pe Alin Ușeriu, care alături de fratele său Tiberiu și de echipa Asociației Tășuleasa Social, a pus bazele acestui proiect. În fiecare minut la nivel global se consumă un milion de pungi de plastic. Aceasta este trista realitate care a inspirat expoziția ”One Minute Older”, o instalație care ne învăluie la propriu în pungi de plastic și care poate fi vizitată la sediul Rezidența 9. Mai multe detalii aflăm de la coordonatoarea artistică, Suzana Dan. Uraganul Ian a lăsat în urmă zeci de morți și mii de persoane fără adăpost, după ce a lovit cu putere statul american Florida. Despre fenomenele meteo ”care ar trebui să se întâmple o dată la o mie de ani”, dar au loc de mai multe ori într-un deceniu, aflăm detalii din cartea ”Pământul nelocuibil”, a lui David Wallace Wells, apărută la editura Litera.  Green365 este un podcast realizat de Dan Vasiliu pentru Radio România Cultural. 

În ediția din această săptămână: Două treimi din continentul european se află momentan sub diferite grade de avertizare de secetă, în ceea ce se crede a fi cel mai grav fenomen de acest gen din ultimii 500 de ani. Monica Ioniță Scholz, cercetător științific gradul I la Institutul pentru cercetări marine și polare din Bremerhaven, Germania, analizează impactul actualului val de secetă (InfoClima.ro) WWF România a încheiat în acest an lucrările la proiectul de reconstrucție ecologică de la Gârla Mare (jud. Mehedinți). A fost creată astfel o zonă umedă vitală pentru biodiversitate, dar și benefică din punct de vedere economic. Un proiect similar a fost derulat și în zona lacului Carasuhat din apropiere de Mahmudia, despre care ne spune mai multe managerul departamentului de ape dulci din cadrul WWF România, Camelia Ionescu. Audiobook - În parteneriat cu editura Litera continuăm să citim fragmente din volumul ”Pământul nelocuibil”, de David Wallace Wells. În această ediție ne-am oprit asupra capitolului ”Deficit de apă dulce”. Știri ”eco” pozitive

În ediția din această săptămână: La 1 octombrie ar fi trebuit să intre în vigoare în România Sistemul Garanție-Returnare (SGR), însă implementarea va fi din nou amânată. Deși se discută despre introducerea acestui sistem de câțiva ani, producătorii de băuturi și comercianții din România spun că nu au avut suficient timp la dispoziție pentru a crea infrastructura necesară. Președinta Asociației Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate, Alice Nichita, și expertul în managementul deșeurilor, Raul Pop, de la Ecoteca, vorbesc despre motivele și efectele acestei noi amânări. Plasticul este noul cărbune - La finalul anului trecut organizația Beyond Plastics din SUA a lansat un raport în care analizează impactul industriei petrochimice asupra mediului înconjurător și cât de eficientă este reciclarea plasticului. Green365 a stat de vorbă cu Alexis Goldmsith, reprezentanta Beyond Plastics Patrula Zero Plastic, organizată de WWF România, a ajuns în al treilea an de când organizează în Delta Dunării acțiuni de ecologizare și programe de educare.  Green365 este un podcast Radio România Cultural, realizat de Dan Vasiliu.

În ediția din această săptămână: De-a lungul timpului, Prințul Charles a fost unul dintre cei mai înfocați susținători ai biodiversității și un protector al mediului înconjurător. Nu s-a sfiit să spună lucrurilor pe nume și a criticat lăcomia și consumerismul. Va putea face același lucru și Regele Charles al III-lea? Una dintre industriile cu cea mai mare amprentă de carbon din lume este cea a modei, responsabilă pentru 8 până la 10% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră. Asta înseamnă mai mult decât emisiile combinate ale industriei aviatice și a celei de transporturi maritime. Iar vânzarea de haine ar putea crește cu până la 65% până în 2030, potrivit unei estimări a Băncii Mondiale. Conceptul de fast-fashion descrie ritmul rapid în care se schimbă tendințele și tranziția către haine produse în masă cât mai ieftine cu putință. Despre moda rapidă, despre impactul ei asupra mediului și despre alternativele pe care le avem la dispoziție, vom afla mai multe de la Ioana Corduneanu, fondatoarea comunității Semne cusute, care promovează moda sustenabilă. Ce este solastalgia? Cum se manifestă și cum o putem combate? Aflăm răspunsuri de la Daria Bratu, doctorand la Școala doctorală Simion Mehedinți - Natură și Dezvoltare Durabilă a Universității din București. În parteneriat cu editura Litera citim fragmente din volumul ”Pământul nelocuibil - Viața după încălzirea globală”, de David Wallace Wells, una dintre cărțile de referință pentru problema schimbărilor climatice. Avem și un concurs în care premiul este chiar acest volum. Green365 este un podcast Radio România Cultural, realizat de Dan Vasiliu.

Green365 revine cu un nou sezon în care vom vorbi despre schimbările climatice care se petrec sub ochii noștri, despre probleme de mediu și despre soluțiile pe care le avem la dispoziție, dar și despre oamenii și organizațiile care încearcă să schimbe lucrurile în bine. În ediția din această săptămână:  Cercetătoarea Viorica Nagavciuc explică în ce fel s-au schimbat verile din România (mai multe detalii găsiți și pe platforma InfoClima.ro) Prof. univ. dr. Laszlo Rakosy, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, care este și președintele Societății Lepidopterologice Române, explică principalele cauze din spatele declinului insectelor În parteneriat cu editura Litera citim fragmente din volumul ”Pământul nelocuibil - Viața după încălzirea globală”, de David Wallace Wells, una dintre cărțile de referință pentru problema schimbărilor climatice Cercetătorii americani au descoperit o strânsă legătură culturală în viața balenelor cu cocoașă, care sunt capabile să își transmită ”cântece” de la una la alta, pe distanțe de mii de kilometri Green365 este un podcast Radio România Cultural, realizat de Dan Vasiliu.