În ultimii 36 de ani, România a făcut progrese majore. Însă, după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, politicienii români nu au mai reușit să propună un nou proiect de țară concret. Deși vorbesc despre diferite obiective naționale, până acum nu au reușit să contureze o direcție clară pe care România să o urmeze în viitor.În acest episod din „Politică la minut by Recorder”, Vlad și Răzvan analizează care ar trebui să fie următorul proiect de țară al României, acea idee unificatoare susținută de majoritatea populației, care să stabilească încotro mergem ca societate.

După căderea guvernului Bolojan, în urma moțiunii PSD-AUR, pe scena politică situația pare incertă.Liderul AUR, George Simion, nu exclude intrarea la guvernare și lasă de înțeles că propunerea de premier ar putea fi fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. La rândul său, Georgescu vorbește despre varianta unui guvern de uniune națională format din PNL, PSD și AUR.În acest context, Răzvan și Vlad analizează, în podcastul Politică la minut by Recorder, parcursul și evoluția AUR, trecutul figurilor marcante din partid și încercă să răspundă la întrebarea: „Mai este AUR un partid anti-sistem?”.

După 10 luni de guvernare alături de PNL, USR și UDMR, cu Ilie Bolojan prim-ministru, PSD a spus, așa cum tot amenința de ceva timp: „Ajunge. Până Aici".A urmat, la începutul săptămânii, un referendum intern în care 97,7% dintre delegații social-democrați au votat pentru retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan. Totuși, încă nu este clar ce a declanșat, de fapt, ruptura.În acest episod din Politică la Minut by Recorder, Răzvan și Vlad analizează strategia PSD, calculele lui Nicușor Dan și ce soluții sunt pentru a ieși din criza politică în care tocmai am fost aruncați.Invitat: Sebastian Zachmann, jurnalist și analist politic.#recorder #politicalaminut #psd

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice.Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.Răzvan și Vlad analizează, în acest episod din „Politică la minut by Recorder”, cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la mijloc între doi giganți: petrostatul american și electrostatul chinezesc.Invitată: Ana Otilia Nuțu, analistă de politici publice în energie și infrastructură, companii publice și autorități de reglementare.

Generații întregi au crescut citind despre o lume științifico-fantastică a viitorului în care tehnologia va aduce nu doar mașini zburătoare și călătorii în spațiu, ci și roboți care să lucreze în locul nostru.În contextul dezvoltării fulminante a inteligenței artificiale din prezent, dar și a declarațiilor liderilor politici care le cer cetățenilor să muncească mai mult și mai productiv, Răzvan și Vlad analizează în acest episod cum vor schimba noile tehnologii piața muncii.Va lăsa AI-ul milioane de persoane fără locuri de muncă, declanșând o luptă pentru supraviețuire, sau noile tehnologii ne vor aduce mai multă bunăstare și vor crea un viitor în care munca asiduă nu va mai fi necesară?Invitat: Ștefan Guga, expert în muncă și doctor în sociologie și antropologie socială.

Deși ani la rândul politicienii, de la toate partidele, au promis că vor schimba radical organizarea și funcționarea statului, de multe ori pare că România bate, de fapt, pasul pe loc.Reformele, când se fac, reprezintă doar tăieri de fonduri și concedieri care, în loc să aducă bunăstare populației, îi afectează tocmai pe cei mai vulnerabili cetățeni, în timp ce sintagme precum „digitalizarea administrației", „reforma sistemului de pensii", „eliminarea privilegiilor" și „un sistem de taxare echitabil" rămân în continuare promisiuni frumoase pe hârtie.În acest episod din „Politică la minut by Recorder", Vlad Adamescu și Răzvan Petri au analizat principalele probleme care stau în calea marilor reforme, dar și ce ar avea nevoie România ca să ajungă în sfârșit „o țară ca afară".

În luna decembrie a anului trecut, Australia a devenit prima țară din lume care a restricționat posibilitatea minorilor sub 16 ani de a avea conturi pe rețelele de socializare. De atunci, mai multe țări europene au întreprins măsuri similare sau au pornit dezbateri în spațiul public despre protejarea minorilor de pericolele internetului. În paralel, decidenții români discută și ei pe această temă, în Parlament existând inițiative legislative menite să reglementeze spațiul digital pentru copii.Dincolo de problema rețelelor de socializare, Răzvan și Vlad vă propun o analiză care să ofere o înțelegere aprofundată a generației Z (cei născuți în perioada 1997-2012), din care fac și ei parte. Așadar, întrebarea de la care pornește acest episod este: „Rezolvă interzicerea rețelelor de socializare problemele tinerilor din România?”Invitate: Monica Mereuță, psihologă, psihoterapeută și Alex Ștefănescu, de la Asociația pentru Tehnologie și Internet.

Ultimele schimbări de pe scena politică internațională fac tot mai evidentă ruptura dintre Statele Unite ale Americii și țările europene. Amenințările privind anexarea Groenlandei, arestarea președintelui Venezuelei și declarațiile acide ale liderului de la Washington, Donald Trump, i-au determinat pe liderii europeni să caute soluții pentru consolidarea puterii și autonomiei continentului.În acest context tensionat, declarațiile politicienilor români par în continuare ambigue, necoordonate și prudente. Însă, mai devreme sau mai târziu, România ar putea fi pusă în fața unei alegeri clare.În acest episod din „Politică la minut by Recorder”, Răzvan Petri și Vlad Adamescu analizează taberele care se conturează în societate și discută care ar fi cea mai potrivită direcție pentru România.Invitat: politologul Marius Ghincea, despre consensul de la Snagov și momentul în care România a ales calea transatlantică.#recorder #politicalaminut #politicaexterna

De trei ani, Serviciul Român de Informații funcționează fără un director permanent. Lucian Pahonțu conduce Serviciul de Protecție și Pază de 21 de ani. Gabriel Vlase a mers la Formula 1 „în interes de serviciu”, în plină criză generată de interferențele rusești în alegerile prezidențiale din România. Toate acestea se întâmplă în timp ce România alocă serviciilor secrete bugete uriașe, chiar și în perioade de austeritate.În contextul noilor numiri la conducerea serviciilor de informații, anunțate de președintele Nicușor Dan, Răzvan Petri și Vlad Adamescu analizează mecanismele democratice prin care pot fi controlate serviciile secrete și motivele pentru care acestea nu sunt aplicate în România.Invitată: Emilia Șercan, despre legătura dintre plagiatele academice și infiltrarea serviciilor în politică.Surse: Zulean, M. (2025). Securitatea României între reformă, control civil și impostură, HumanitasGhincea, M. (2024). “Moștenirea lui Iohannis. Extinderea la infinit a conceptului de securitate națională.” LibertateaHuntington, S. P. (1957). The soldier and the state: The theory and politics of civil–military relations. Belknap Press of Harvard University PressGhincea, M., Zulean, M. (2024).”Protracted Transition: The Civilian Control Over the Military and Intelligence”. In: Stan, L., Vancea, D. (eds) Post-Communist Progressand Stagnation at 35. Palgrave MacmillanZulean, M. & Şercan, E. (2018). Democratic control of Romanian intelligence after three decades: quis custodiet ipsos custodes?. Defense & Security Analysis.#recorder #politicalaminut #sri

La 36 de ani de la Revoluție, România s-a schimbat radical. Am intrat în UE și NATO, economia a crescut, iar instituțiile democrației s-au consolidat. În același timp, exodul masiv, regiunile subdezvoltate și sărăcia rămân o realitate îngrijorătoare pentru țara noastră. Inegalitățile economice și neajunsurile i-au făcut pe unii români să spună că în comunism România o ducea mai bine.În acest episod din Politica la minut by Recorder, Vlad Adamescu și Răzvan Petri analizează efectele tranziției de la comunism la democrație și modul în care acestea se reflectă în opțiunile de vot din prezent.„Politică la minut by Recorder” e un podcast în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu îți aduc explicații clare și accesibile despre funcționarea sistemelor politice, analizează evenimente de actualitate și dezbat fenomene care ne influențează viața de zi cu zi.